Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită. Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor. Acest articol a fost etichetat în ianuarie 2008 |
Nae Ionescu | |
Filozoful Nae Ionescu | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Brăila, România |
Decedat | (49 de ani)[1] București, România[2] |
Înmormântat | Cimitirul Bellu |
Frați și surori | Alexandru Ionescu-Ghibericon |
Căsătorit cu | Elena Margareta Fotino și multe amante |
Copii | Radu, Răzvan |
Cetățenie | România |
Religie | Creștin-ortodox[3] |
Ocupație | filozof, pedagog, jurnalist, politician de extremă-dreaptă (fascist) |
Limbi vorbite | limba română[4] |
Activitate | |
Educație | Facultatea de Litere și Filosofie din București |
Alma mater | Universitatea din München |
Organizație | Universitatea din București |
Lucrări remarcabile | Die Logistik als Versuch einer neuen Begründung der Mathematik |
Stil | trăirism |
A influențat pe | Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian, Emil Cioran, Constantin Noica |
Partid politic | Mișcarea Legionară |
Premii | Premiul de filosofie matematică, 1923 |
Modifică date / text |
Parte din seria |
Fascismul în România |
---|
Organizații
|
Ideolgie și doctrină |
Publicații |
Evenimente
|
Represiunea antilegionară |
Nae Ionescu (Nicolae C. Ionescu), (n. , Brăila, România – d. , București, România) a fost un filozof, pedagog, politician fascist-antisemit[5] și jurnalist român.
Filozofia sa a fost numită trăirism, o variantă românească a „vitalismului” german, incluzând elemente mistice și teologice din tradiția creștin-ortodoxă axată pe preponderența trăirii asupra intelectului. Cuvântul a fost tradus din limba germană "Lebensphilosophie" (filozofia trăirii), de criticul Șerban Cioculescu,
Nae Ionescu a adunat în jurul său o pleiadă de membri ai intelectualității interbelice a literaturii și gândirii românești, ca Vasile Băncilă, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian, Emil Cioran, Petre Țuțea, Constantin Noica și alții. Prin intermediul ziarului Cuvântul, el s-a implicat în politică, susținând inițial doctrina țărănistă, apoi ideea unei „monarhii organice” (reprezentate de regele Carol al II-lea), iar din vara anului 1933 a trecut spre fascism, Mișcarea Legionară și antisemitism militant.
|title=
(ajutor)
© MMXXIII Rich X Search. We shall prevail. All rights reserved. Rich X Search